miercuri, 25 august 2010

The Young and the Restless: ep. 3809


Ma uit la "Tanar si nelinistit" chiar in acest moment. Da, in locul in care sunt this qualifies as fun. In plus, imi place sa ma uit din doi in doi ani la cate un episod ca sa vad ce se mai intampla si cum actritele alea care seamana cu Tania Budi, care erau deja adulte acu 15 ani, cand a inceput sa se difuzeze serialul la noi, sunt la fel de adulte si acum, dar nu batrane, niciun rid in plus, nimic. Copiii cresc, ele raman la fel. Inca nu am inteles cand a devenit Michael Baldwin un personaj pozitiv, dar nu-i nimic, ma pot uita peste 2 ani cand va fi rau din nou, cu siguranta.
***
De fapt, voiam sa spun altceva. De fiecare data cand ma intorc in orasul asta am acel sentiment ca sunt prinsa intr-un serial foarte foarte prost, cu really really bad acting. Mai mult, dramele sunt la fel de dramatice ca in cea mai de trei lei soap opera. De aceea simt ca imi face bine sa le vad, sa vad episodul pana la capat, ca sa mi se taie iar pentru destula vreme. Sa imi vina mintea la cap, cum ar veni.
***
Ieri am rezolvat niste treburi pe care le amanasem de multa vreme and it felt good for a while, pana cand toata lumea a inceput sa imi spuna ca nu am facut bine ce am facut si ca ar trebui sa ma razgandesc. Eu nu am facut decat sa ii spun unei foste prietene ca nu prea mai am multe de discutat cu ea. Asa mi s-a parut cinstit.
***
Cinstea nu e o calitate, aflu. Inca mai rau, oamenii nici nu stiu cum sa reactioneze in fata ei. Fara sa bag placa cu "sunt eu prea buna" (desi, in mod evident, sunt), mi se pare normal, atunci cand cineva ma intreaba sau imi cere ceva, sa spun daca pot sau nu sa fac lucrul respectiv. Si apoi sa il si fac. Ma intristeaza sa ma intrebe oamenii de ce imi trebuie si de ce trebuie sa raspunda tocmai ei. Mi se pare inutil.
***
Pe de alta parte, sunt si lucruri care imi plac. Unul dintre ele este ca (si asta nu are legatura cu locul in care ma aflu), atunci cand ai petrecut mult timp alaturi de cineva, ii imprumuti, fara sa vrei, cuvintele si gesturile. Si imi place cum pot sa ii spun unui om cu care nu am mai vorbit de foarte multa vreme niste cuvinte ale lui, el sa le inteleaga, sau sa vad ca parti din mine i s-au imprimat in vocabular.
***
Din aceeasi serie, imi place sa ma astepte cineva cu bunatati. Imi place de mor sa stiu ca cineva a stat o vreme asteptand sa vad eu un film ca sa putem vorbi despre el. Si altele asemenea.
***
Dar deja imi plac prea multe lucruri si planuisem ca asta sa fie un post de mui.
Mi se pare ca episodul de azi se apropie de sfarsit.
***
Nu inainte de a aminti de Nikki Newman (Reed Foster Bancroft DiSalvo Newman Abbott Landers Chow), femeia aceasta mai tare, aproape, decat Alexis Morell Carrington Dexter Rowan Colby, de la care am invatat arta de a amesteca painkillers cu alcool inca de la cea mai frageda varsta.

4 comentarii:

  1. m-am regasit in episodul asta :)

    RăspundețiȘtergere
  2. nu toata lumea ti-a spus ca nu e bine. eu cred ca este foarte bine si sa faci bine sa nu te razgandesti.

    RăspundețiȘtergere
  3. si eu spun ca e bine. trist, dar bine.
    si te rog sa imprumuti de la mine cuvantul "horror" dar asa cum il spun eu.

    RăspundețiȘtergere