Olo!!!

Sambata seara eram pe la Mitzy intr-o conferinta intergalactica cu fratii nostri din Germania. O conferinta de importanta vitala pentru omenire, desigur, in timpul careia m-am simtit atat de bine incat i-am stins o tigara lui Ines in frunte ca sa ma potolesc. Si cum ma simteam eu foarte bine, stiti doar cat de tare imi place sa ma relaxez sambata seara, aud niste vorbe cunoscute:

- Olo! Olo!!!, a spus o voce timida, dar vesela.

M-am intors sa ma uit in directia din care venea vocea. Venea dinspre usa. Stiti cum este, tot timpul cand aud cate ceva trebuie sa ma intorc cu tot corpul, ca si cum as avea torticolis, din cauza gulerelor foarte mari pe care le folosesc ca sa impresionez multimile de supusi. Imi dau asa un aer aparte, chiar impresionant, as zice.
Dar sa revenim. M-am intors cu ochii licarind de speranta.
Si atunci l-am vazut. Era chiar el! Fratele meu demult pierdut, Megamind. Venind catre mine cu bratele deschise, ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat, ca si cum nu ne-am fi despartit drumurile acum 583 de ani, cand mami l-a trimis catre Pamant impreuna cu pestele meu, Minion. Am jurat atunci ca ma voi razbuna. Dar iata, acum el parea sa fi uitat totul.
Sunt foarte tulburata de aceasta intalnire, trebuie sa va marturisesc. In primul rand, nu stiu daca ar trebui sa ma bucur sau ma razbun, acum, cand in cele din urma am ocazia. Cred ca ma bucur mai degraba, desi stiu ca pe lumea asta nu poate exista decat unul dintre noi, deci o mare batalie este pe cale sa inceapa. Pana sa iau, totusi, o decizie, am decis ca a venit vremea pentru o schimbare de look. Acum, cu Megamind aici, lumea ar putea sa ne confunde si nu vreau sa risc sa imi pierd puterile asupra muritorilor doar pentru ca el este color si eu alb/negru.

In acest scop am plecat azi cu Mitzy sa ne cumparam haine. A fost cam ciudat, stiti cum este cand mi se prinde pelerina in rafturile din magazine sau cand detectoarele de la intrare o iau razna cand intru sau ies de undeva. Oricum, dupa ce iesiseram dintr-un astfel de magazin, am observat un baiat si l-am chestionat pe Mitzy in legatura cu un aspect foarte important al modei masculine:
- Ciudat ca baiatul asta s-a gandit sa isi ia short cu camasa si totusi si-a luat shortul ala pe el.
- Ei, nu e, mitzy, ciudat, tu stii ce greu se gaseste un short bun; mi-a raspuns Adevaratul. Si a continuat:
- Acu si sa porti short cu camasa e asaaaa... Deci azi dimineata mi-am pus short cu camasa si nu mi se vedea shortul de camasa.
Am dedus de aici ca din aceasta dimineata nu se mai poarta short cu camasa. Luati aminte!