luni, 25 ianuarie 2010

Prima data

Nu ma dau in vant dupa inceputuri, mai cu seama ca ele urmeaza intotdeauna unui sfarsit si mie imi vine mereu greu sa plec. Cateodata, insa, imi pare ca inceputurile sunt bune. Azi biroul meu s-a mutat intr-un loc nou, o casa frumusica cu care cred ca o sa ma pot obisnui. Biroul este langa fereastra care da in curtea mica, cu masuta si banci pentru fumat. Si cu pisici, nu le-am vazut inca dar le-am auzit.

Din seria stating the obvious, este atat de iarna cum nu am mai vazut din copilarie. Atunci, tati, imbracat in puloverul gri foarte gros de lana, lucrat de mami cu model, ne ducea cu sania la derdelus. Ne intorceam toti cu obrajii aprinsi si cu rosu in gat de la atatea tipete, iar in preajma Craciunului mergeam pe sanie chiar pana la Oraselul Copiilor. Zilele trecute am vazut un tati ducandu-si copilul in parc, pe o sanie de plastic verde, vorbind la mobil. Imaginea aia nu seamana deloc cu ce am eu in cap cand spun sanie si derdelus. Vezi, exact ce spuneam, imi vine greu sa plec.

Ca tot am luat-o pe drumul ala, saptamana trecuta am fost acasa, unde inca se mai da de pomana si unde am vazut pentru prima data o pomana moderna, in caserole. Pana acum stiam ca pomana se da cu tot cu farfuria si tacamurile aferente, si am vazut si facut multe pomeni, toata lumea stie ca in familia noastra murim des. Pomana asta era pentru vecinul nostru de pe strada, care, pare-se, a murit anul trecut. O placusem mult pe sotia lui, care a murit de mult si care, cand eram mica mica, imi spunea ca nu ma spal pe ochi si din cauza asta am ochii negri. Pe el, insa, nu, deci nu e o drama.

Ca sa inchei intr-o nota mai vesela, Maria si-a cumparat acesti pantofi. Sunt frumosi, veti spune, dar atat. Nu e asa. Sunt cei mai frumosi, mai inalti si mai scumpi pantofi pe care i-a cumparat ea pana acum. Intr-un sens, sunt primii ei pantofi adevarati, si au ajuns asa pentru ca ea a slabit vreo cinspe kile si jumate de creier si pentru ca au fost multe alte prime dati in mintea ei. Si nici cu chestia asta nu ma pot obisnui, ca persoana pe care o stiu eu de jumatate de viata este persoana care sa poarte acesti pantofi. Frumosi.

.

4 comentarii: